Manifest pentru Incluziunea Copiilor cu Autism

Bârlad,

30 OCTOMBRIE 2025

Mesaje construite de tinerii voluntari din cadrul proiectului:

„𝗖𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗶𝗺 𝗶̂𝗺𝗽𝗿𝗲𝘂𝗻𝗮̆ 𝘂𝗻 𝘃𝗶𝗶𝘁𝗼𝗿 𝗺𝗮𝗶 𝗯𝘂𝗻” finanţat prin ,,Fondul pentru un viitor mai bun în comunități” ediția 6, un program național de susținere a inițiativelor comunitare de educație, dezvoltat de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România – FFCR cu sprijinul Lidl Romania și coordonat în Bârlad de Fundația Comunitară Bacău.

De ce acest manifest?

Incluziunea copiilor cu autism nu este un gest de bunătate, ci un drept fundamental, este un drept, garantat de Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului.

Este o promisiune pe care o facem, ca societate, de a privi fiecare copil cu demnitate, de a-i recunoaște potențialul și de a-i oferi locul care i se cuvine – printre ceilalți, nu separat de ei.

Prin acest manifest, ne dorim să oferim o voce copiilor cu autism, părinților lor, profesorilor și voluntarilor care cred că diferențele nu ne despart, ci ne apropie. Vrem să creăm contexte în care voluntarii să poată aduce idei și soluții concrete de incluziune, sensibilizare și conștientizare în comunitate – de la activități educative și recreative până la campanii de empatie și sprijin.

Copiii cu autism nu au nevoie de milă, ci de o comunitate care îi acceptă și îi sprijină să se dezvolte în ritmul lor.

Ce înseamnă incluziunea?

„Incluziunea este un proces prin care se asigură participarea deplină și echitabilă a tuturor persoanelor, recunoscând diversitatea ca o valoare și adaptând mediul, resursele și atitudinile pentru a elimina barierele care limitează participarea.” (UNESCO, 2020)

Incluziunea reprezintă capacitatea unui grup de a accepta și valoriza trăsăturile persoanelor cu autism sau alte tulburări de dezvoltare, oferindu-le șansa de a fi parte din comunitate.

Incluziunea înseamnă să implicăm aceste persoane în diverse activități, fără a le judeca sau marginaliza.

Incluziunea înseamnă să prețuim unicitatea fiecărei ființe, fără a-i cere să-și stingă lumina.

Cuvinte cheie extrase de la voluntari

Mărturii ale voluntarilor despre copiii cu autism

M-a fascinat felul în care fiecare copil se raporta la sarcină: unii căutau sprijinul nostru, alții se aventurau singuri în jocul culorilor, punând în fiecare tușă ceva din suflețelul lor. Era o diversitate fascinantă, fiecare copil avea o energie proprie, o lume interioară care se lăsa descoperită în tăcere, prin formă și culoare.

Copiii au fost, fără să știe, profesorii mei cei mai sinceri. Încă de la începutul participării mele în proiect, am avut ocazia să întâlnesc copii diferiți, fiecare cu energia, sensibilitatea și felul său unic de a se deschide către lume.

Am înțeles că omul este frumos tocmai prin imperfecțiunile sale: prin ezitări, prin căutări, prin sinceritatea de a greși și a învăța. Copiii, cu inocența lor luminoasă, m-au învățat această lecție fără să rostească vreun cuvânt. Erau atât de naturali și de puri în felul lor de a mă corecta sau de a-mi arăta altă perspectivă, încât obsesia mea pentru perfecțiune s-a risipit, lăsând loc bucuriei de a fi autentică.

Am învățat că vulnerabilitatea nu este un defect, ci o punte între oameni; că imperfecțiunea poate fi frumoasă, iar sinceritatea simplă a copiilor poate deschide porți către înțelegere și curaj.

Sofia Fascella

Aici am avut ocazia să lucrez alături de copii cu autism și să descopăr pas cu pas lumea lor — o lume plină de sensibilitate, curiozitate și feluri unice de a înțelege și de a comunica. Nu mi s-a părut niciodată dificil să fiu în preajma lor; dimpotrivă, m-au învățat ce înseamnă răbdarea, sinceritatea și bucuria lucrurilor simple.

Fiecare moment în care văd un copil făcând un pas înainte, zâmbind sau descoperind ceva nou este pentru mine o dovadă că ceea ce fac are sens. Este sentimentul care mă face mereu să revin cu drag la activități, cu dorința de a învăța și eu ceva nou de la ei.

Pentru mine incluziunea reprezintă acceptare, înțelegere, suport și legături. Lucrând împreună cu copiii cu autism am observat aceste lucruri, le-am pus în aplicare și am văzut și urmările care duceau la starea de bine a noastră, dar și a copiilor.

Antonia Iftinca

Participând la activități cu copii cu TSA mi-am dat seama ca societatea judecă prea mult fără să aibă informații concrete. Mulți spun despre acești copii ca sunt bolnavi și le iau din drepturi, deși ei pot oferi mult mai multă iubire și onestitate decât orice alt individ. Despre asta este și incluziunea, acceptare și punerea în valoare a tuturor persoanelor astfel încât toți să ne simțim respectați în comunitate.

Ștefania Rusu

Pentru mine, incluziunea înseamnă integrarea și acceptarea copiilor cu autism și alte tulburări, fără a-i eticheta, precum și înțelegerea reacțiilor lor. Este despre a crea o comunitate în care fiecare copil are libertatea de a se exprima, de a fi ascultat și înțeles cu răbdare.

În cadrul atelierelor creative, am observat cum copiii din comunitate și cei din spectrul autist au interacționat firesc, fără ca diferențele dintre ei să fie vizibile. Toți s-au implicat, s-au jucat și au colaborat într-un mod natural, demonstrând că incluziunea înseamnă mai ales apropiere și empatie.

La „Ziua Jocului”, am văzut cum copiii au fost încurajați să devină mai independenți, au învățat să pună murături, să împăturească haine, să-și lege șireturile și să se descurce singuri în diverse activități practice.

La „Bună Ziua”, atât doamnele, cât și voluntarele s-au dovedit extrem de răbdătoare și înțelegătoare cu toți copiii. Am observat incluziunea în momentele simple, atunci când un copil nu reușea la fel de bine o activitate și reacționa diferit, dar primea încurajări sincere, precum „Poți mai bine de atât!”. Acea răbdare și susținere oferită le dădea copiilor încrederea și sprijinul de care aveau nevoie.

Sarah Condrea

Atunci când stau cu acești copii las toate problemele deoparte. Ei mă ajută să mă conectez și să formez o conexiune emoțională. Pentru acești copii trebuie să lași „problemele la poartă”.

Alexandra Simion

Noi ca voluntari încercăm să reglăm etichetele, informațiile greșite. În societate există foarte multă teama pentru că oamenii nu cunosc ceea ce înseamnă această tulburare. Ar trebui sa facem cunoscut termenul de autism prin prezentări, evenimente, workshop uri, activități în comunitate. În cadrul prezentărilor despre voluntariat din licee ar trebui să abordăm și acest subiect și să facem jocuri specifice.

Fabiana Năstasă

Viziunea noastră

• Ne dorim o lume în care fiecare copil să fie valorizat și apreciat pentru cine este, nu judecat pentru modul în care comunică sau reacționează.
• O lume în care diferențele nu provoacă teamă, ci curiozitate și dorință de a înțelege.
• Pentru noi, incluziunea înseamnă libertatea fiecărui copil de a fi el însuși, fără etichete.
• O comunitate în care profesorii, părinții și colegii aleg să privească mai profund — dincolo de comportamente sau aparențe — și să vadă potențialul din fiecare.
• Ca voluntari și membri ai organizațiilor care sprijină incluziunea, ne asumăm responsabilitatea de a corecta percepțiile greșite și informațiile eronate, contribuind la o comunitate mai informată şi mai echitabilă
• Știm că frica apare atunci când nu cunoști, de aceea credem că educația și deschiderea pot transforma percepțiile despre autism și pot aduce mai multă empatie în jurul nostru.
• Incluziunea nu este o favoare, ci o formă de respect.
• Este promisiunea că fiecare copil are un loc, o voce și un spațiu în care să strălucească.

Cum putem transforma această viziune în realitate?

INFORMARE ȘI EDUCAȚIE ÎN COMUNITATE

• Pentru ca incluziunea să înceapă cu adevărat, comunitatea trebuie să cunoască ce înseamnă autismul
• Prin prezentări, evenimente, workshopuri, organizarea Marșului Toleranței și Incluziunii și alte activități locale putem corecta etichetele și informațiile greșite care încă persistă în societate.

Cunoașterea naște înțelegere, iar înțelegerea deschide inimi.

ACTIVITĂȚI DE CONȘIENTIZARE ȘI SENSIBILIZARE ÎN ȘCOLI ȘI ÎN LICEE

• În cadrul prezentărilor despre voluntariat din licee, putem introduce jocuri și exerciții specifice care îi ajută pe tineri să înțeleagă ce înseamnă empatia, comunicarea diferită și cooperarea.
• Incluziunea începe de la vârste fragede, prin experiențe concrete, nu prin teorii.

Educația de azi formează generația de mâine.

COLABORARE ÎNTRE PROFESORI, SPECIALIȘTI ȘI VOLUNTARI

• Incluziunea devine realitate doar când profesorii, psihologii, terapeuții și voluntarii lucrează împreună.
• Schimbul de experiență și formarea continuă pot transforma școala într-un spațiu prietenos, adaptat fiecărui copil.

Incluziunea se construiește în echipă, pas cu pas.

Activități comune între copii tipici și copii cu autism

• Ateliere de artă, jocuri senzoriale, activități practice sau evenimente sportive incluzive pot aduce copiii împreună.
• Contactul direct reduce prejudecățile și dezvoltă empatia în mod natural.

Diferențele se estompează atunci când ne jucăm și învățăm împreună.

Crearea de spații sigure și prietenoase

• În școli și centre, un „colț al liniștii” poate deveni un loc în care copiii cu sensibilități senzoriale să se relaxeze și să se reconecteze.
• Un mediu sigur le oferă curajul de a se exprima liber.

Incluziunea devine realitate atunci când fiecare copil are locul lui.

Promovarea empatiei și a deschiderii în comunitate

• Fiecare dintre noi are puterea de a schimba percepții: printr-o vorbă bună, o invitație la joacă, o privire fără judecată.
• Incluziunea nu înseamnă doar a fi acceptat, ci a fi văzut și înțeles.

Schimbarea începe atunci când privim cu inima, nu prin lentila prejudecăților.

Mesajul nostru către comunitate

Dragă comunitate,

Incluziunea nu înseamnă să-i „primim” pe ceilalți, ci să învățăm să fim împreună.

Să ne oprim din a judeca și să începem să ascultăm.

Să vedem copilul, nu diagnosticul.

Copiii cu autism nu cer milă — cer înțelegere.

Ei ne arată, în tăcere, ce înseamnă sinceritatea, răbdarea și bucuria lucrurilor simple.

Când vom reuși să le spunem din inimă: „Și tu faci parte dintre noi”, atunci incluziunea va deveni firească.

Atunci vom fi o comunitate construită pe lumină, nu pe etichete.

Incluziunea nu e o obligație, ci o alegere — o alegere prin care ne facem, cu toții, mai umani.

În loc de concluzie…

Adevărata incluziune nu se scrie în documente.
Se scrie în felul în care privim un copil, îl
ascultăm și îl lăsăm să fie el însuși.

Semnat,
Voluntarii Asociației „Bună Ziua Copii din România”
Pentru o comunitate care învață împreună

Au contribuit la acest material

• Alexandra Simion, voluntar
• Antonia Iftinca, voluntar
• Fabiana Năstasă, voluntar
• Sarah Condrea, voluntar
• Sofia Fascella, voluntar
• Ștefania Rusu, voluntar
• Carmen Zaharia, Responsabil marketing
• Denisa Buclea, Coordonator voluntari
• Mirela Manea, Psiholog